NOUTĂȚI
Un serviciu pe care echipa S.C.P.A. Gabriel Cioacă și Asociații își propune sa îl furnizeze inclusiv online.
Ultimele articole furnizate
Gabriel Cioacă & Asociații
𝐅𝐮𝐧𝐜ţ𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭-ş𝐞𝐟 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚𝐭ă ş𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐠𝐢𝐧𝐞𝐫 𝐜𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐠𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜ă î𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜ţ𝐢𝐢 (𝐂𝐚𝐦𝐞𝐫𝐚 𝐃𝐞𝐩𝐮𝐭𝐚ţ𝐢𝐥𝐨𝐫)
Tips Laws | Octombrie 21, 2020
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege potrivit căruia funcţia de arhitect-şef să poată fi ocupată şi de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având şi formaţia profesională de inginer cu specializare inginerie economică în construcţii. Proiectul de lege modifică în acest sens art.361 lit.c) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritorului şi urbanismul. Potrivit celor adoptate, funcţia de arhitect-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională de: arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor; arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist, de inginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti; arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist, de inginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor. Alte specializări acceptate sunt de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist, de inginer în domeniul construcţiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul oraşelor; arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer în domeniul construcţiilor, sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcţii, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate conform art. 36 alin.(10), la nivelul comunelor. Camera Deputaţilor este for decizional.
Gabriel Cioacă & Asociații
Î𝐂𝐂𝐉. 𝐄𝐱𝐩𝐞𝐫𝐭𝐢𝐳ă 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥ă î𝐧𝐭𝐨𝐜𝐦𝐢𝐭ă 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥 ș𝐢 𝐧𝐮 𝐝𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥
| OCTOMBRIE 10, 2020
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu se impune anularea raportului de expertiză contabilă pe motiv că a fost întocmit de un expert contabil, și nu de un consultant fiscal. În speță, instanța supremă a respins argumentul recurenților privind faptul că expertizele fiscale pot fi efectuate numai de către consultanţii fiscali, membri activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali, conform art. 15 din OG nr. 71/2001, aprobată prin Legea nr. 198/2002, cu motivarea că din actele dosarului rezultând că persoana care a efectuat lucrarea deţine atât specialitatea contabilă, cât şi cea fiscală, iar OG nr. 71/2011 privind activitatea de consultanţă fiscală reglementează activitatea şi competenţa consultantului fiscal de a efectua numai expertize fiscale, fără însă a limita activitatea unui expert contabil care are şi specialitate fiscală şi care se află în evidenţa CECAR. Dimpotrivă, consultantul fiscal poate efectua activaţi de expertiză contabilă numai după dobândirea calităţii de expert contabil şi înscrierea ca membru în organizaţiile care coordonează profesia liberală. (Decizia nr. 6457 din 12 decembrie 2019, pronunțată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Gabriel Cioacă & Asociații
𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐬𝐚𝐧𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚 𝐨 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭𝐨𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝𝐞
Criminal Laws | OCTOMBRIE 20, 2020
Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege, ce a fost pus în dezbatere publică în 19 octombrie și care va modifica o serie de prevederi ale Codului penal, pentru a sancționa mai multe fapte de fraudă și contrafacere, în legătură cu mijloace de plată fără numerar, cum sunt criptomonedele. Proiectul de lege poate fi consultat aici și, pentru a se aplica, el trebuie să fie aprobat de inițiator (Guvern), să fie adoptat de Parlament, promulgat de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial. În primul rând, modificările propuse vor introduce o serie de fapte infracționale inexistente până acum și vor clarifica anumite aspecte. Printre cele mai importante se numără: transferul de bani, valoare monetară sau monedă virtuală (criptomonedă), prin introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date, afectarea ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane (pedeapsa va fi între doi și șapte ani); operațiuni de transfer de monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia (tot pedeapsă între doi și șapte ani); diverse fapte de deținere a unui instrument de plată fără numerar, furat sau obținut pe nedrept, în vederea folosirii frauduloase a acestuia (tot aceeași pedeapsă). De asemenea, va fi inclusă o definiție a criptomonedei (monedei digitale) în Codul penal: „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”. Aceste modificări, precum și celelalte propuse în proiect, au ca scop transpunerea Directivei Europene nr. 713/2019, ce vizează combaterea fraudelor și a contrafacerii în privința mijloacelor de plată fără numerar. În expunerea de motive este explicată și importanța incriminării chiar și a unor fapte intermediare celor de fraudă cu instrumente de plată de tip non-cash: „[d]atorită specificului instrumentelor de plată electronice, protejarea în scopul împiedicării falsificării și efectuării de operațiuni în mod fraudulos și utilizarea în condiții de siguranță a acestor instrumente presupun, prin esența lor, interacțiunea cu un/funcționarea printr-un sistem informatic, fiind deci strâns legate de criminalitatea informatică și dobândind un caracter eminamente transnațional”. Propunerile de reglementare vin după ce criptomonedele deja au primit reglementare în zona fiscală și în zona de prevenire a spălării banilor. Atenție! Modificările nu se aplică, deocamdată. Ele vor intra în vigoare doar dacă vor fi adoptate de Parlament, promulgate de președintele țării și vor apărea în Monitorul Oficial.